…scurt istoric al lavandei

Lavanda a fost folosită ca o plantă vindecătoare și a fost menționată pentru prima dată de Dioscorides (cca. 40-90 d.Hr.), care a descoperit ceea ce a fost, probabil, L. stoechas crescând pe insulele Stoechades (acum cunoscute ca Hyeres); aceasta a fost folosită în băile comunale romane (Festing, 1989).

Dioscorides atribuie plantei proprietăți laxative şi revigorante și recomandă utilizarea sa într-un preparat asemănător ceaiului pentru afecţiuni ale pieptului (Festing, 1989).

Autorul relatează, de asemenea, că Galen (129 – 99 d.Hr.) a adăugat lavanda pe lista sa de antidoturi vechi împotriva otrăvii și mușcăturilor și, astfel, medicul lui Nero a folosit-o în pastile anti-otravă și pentru tulburări uterine.

sursa poza: www.celialindsel.com

sursa poza: www.celialindsel.com

Lavanda în vin se administra împotriva muşcăturilor de şarpe, înţepături, dureri de stomac, ficat, tulburări renale şi biliare, icter și hidropizie. Pliniu a făcut distincţia între L. stoechas și L. vera, acesta din urmă a fost aparent utilizat numai pentru diluarea parfumurilor scumpe. Pliniu cel Bătrân a pledat în favoarea lavandei pentru depresie, precum și pentru favorizarea menstruaţiei.

sursa: Lavender: The genus lavandula – Maria Lis Balchin

Lavanda – pentru inceput

Este bine ca se vor dezvolta tot mai  multe culturi  de lavanda in Romania.

Este bine ca exista interes si  preocupare atat din partea celor care deja au  culturi  infiintate, cat si  din partea celor interesati  sa porneasca pe acest drum.

In calitate de cultivator de lavanda din 2010, pot sa spun celor interesati  opinia mea personala, legata de anumite aspecte:

Ce specie alegem? Eu recomand sa o   alegem in functie de destinatia pe care o  vom da culturii, dar si  de suprafata cultivata. Daca este o  directie spre distilarea de ulei, specia respectiva trebuie sa aiba un randament cat mai  crescut si  calitatile uleiului sa fie in parametrii cat mai  buni.

Se stie ca Angustifolia are un ulei mai  fin dar cu  un randament mai  mic. Pretul uleiului per kilogram este cel putin de 3 ori  mai  mare decit uleiul de lavandin.

Lavandinul are un randament mare, contine in plus camfor, are un pret mai  mic al uleiului per litru.

DESTINATIA culturii NU trebuie sa fie exclusiv spre centre de colectare.  In lume, tari  care au  culturi  de lavanda de ani si  ani nu se opresc la a recolta floarea. De asta incurajez pe cei care pornesc la drum sa vada toate oportunitatile si  sa nu  se opreasca la vanzarea vrac a florilor cand sunt atat de multe produse si  domenii care se pot accesa cu  lavanda.

Daca alegem o  specie de lavandin, din cele peste 60 de varietati, Grosso este ceea mai  cultivata la nivel mondial. Lavandinul fiind un hibrid (incrucisare intre Angustifolia si  Latifolia) nu se inmulteste decit prin butasi recoltati de la planta mama.  Alte varietati cultivate de lavandin sunt Sussex (printre cele mai  inalte), Abriali, Super, Provence, Alba, Grapenhall….etc.

Daca specia este Angustifolia, sunt peste 100 de varietati care mai  de care mai  colorare, mai  mici  sau  mai  inalte, cu  tufe mai  compacte sau  cu  tufe mai  rasfirate, unele cu  un parfum mai  dulce altele cu un parfum mai  puternic. Cu  cat culoarea florilor este mai  inchisa, cu  atat parfumul este mai  puternic si  calitatile uleiului mai  interesante. Cele mai  cultivate  sunt Matherone, Mailete, Hidcote, Blue scent, Buena Vista, Royal Velvet, Munstead, Folgate….etc

Se poate inmulti  prin seminte, ideal ar fi  sa fie corect identificata varietatea. Propagarea de la plantele mama asigura continuitatea speciei si  calitatile mamei (costuri  mai  mari de producere a butasilor).  Butasii pot fi  ierbacei sau  lemnosi  (depinde de perioada in care sunt recoltati in vederea inmultirii).

Pretul butasilor difera in functie de specie si  de costurile pentru  producerea lor. Deasemenea stocul de butasi poate sa influenteze pretul foarte mult. Nu poti tine un butas cativa ani pana la vanzarea lui. Se va lemnifica si  pune in pericol dezvoltarea sanatoasa a plantei.

Sunt specii care inradacineata mai  repede si  pot avea un randament de prindere de 70-80% si  sunt specii care inradacineaza mult mai  greu  si  pot sa aiba randament de 50% rata de inradacinare.

Scopul este ca dupa plantarea in camp rata de prindere sa fie mai  mare de 80%.

Marimea butasului influenteaza prea putin cresterea plantelor in primul an.  Scopul este sa avem o  specie buna si  sa ne asiguram ca in primul an asiguram culturii toate etapele de intretinere, a.i. sa avem cultura pentru  o  perioada cat mai  mare de ani (culturile de productie sunt intre 8 si  12 ani).

Eu m-am imprietenit cu  lavanda de 4 ani. Am studiat toate cartile pe care le-am gasit in piata despre lavanda (va recomanda “The genus lavandula”) si  pot sa va spun ca dupa ce ai  informatiile teoretice si  incepem sa le aplicam se face lumina in multe aspecte (inmultire, distilare, specii, calitati, culori….etc).

Este loc pentru toata lumea, lavanda este la inceput de drumla noi in tara, dar noi suntem oameni harnici si  avem pamanturi  fertile care ne vor da rod daca stim sa le folosim.

Succes tuturor,

 

Cu drag,

Anca